Muzeu:

Muzeul Haszmann Pál - Cernatu de Sus

Categoria:

CONSTRUCŢII

Denumirea în muzeu:

Casă cu moară

Denumirea locală:

Moara de apă din Cernat

Descriere

Zona Cernatului de Jos şi de Sus, situată de-a lungul lui Nagypatak (Pârâul Mare) şi al pârâului Ika, nu se numeşte fără motiv Valea Morilor. Pe o porţiune de circa 7 km, până la Mărcuşa, apa din Nagypatak are o cădere de 20,7 m/km, viteză tocmai adecvată pentru acţionarea roţilor hidraulice ale morilor de apă. În plus, amplasarea geografică şi structura socială a bazinului a fost propice odinioară pentru funcţionarea rentabilă a numeroaselor mori de acest tip. În 1802 s-au înregistrat în localitate 32 de mori de apă, în ultimul an al secolului al 19-lea, în Cernatul de Jos lucrau 3, iar în Cernatul de Sus 26 de morari, apoi un registru judeţean al morilor, realizat în 1948, evidenţia nominal 25 de astfel de mori în comună. Moara de apă cu două pietre sau moara de terci, care a aparţinut cândva lui OROSZ Simon, a fost reconstruită în muzeu la începutul anilor 1970. Se afla iniţial pe malul lui Nagypatak, în direcţia băii Csókás, fiind ultima moară în sus, la stânga, pe aceea porţiune, respectiv ultima care măcina şi mei. Cromatica, vărgatul şi desenul sacilor confecţionaţi din pânză ţesută manual, de cânepă şi de in, care se află în colecţia muzeului, nu serveau doar la ornamentarea acestora, ci erau şi semne distinctive, referitoare la familii. Iar morarul ştia, pe baza dungilor de pe saci, a mărimii şi a capacităţii acestora, cui aparţin aceştia

Zona etnografică:

Ţinutul Secuiesc

Provenienţa:

Cernatul de Sus, com. Cernat, jud. Covasna

Etnia:

secui